Postări

Fleche National - echipa Hoinarii

Imagine
Ce au în comun iepurașii de Paște și turele de anduranță?
Ciocolată, gustări, zâmbete, cel mai lung traseu - 377 kilometri, 24 de ore și singura echipă mixtă din turul Fleche România 2017. Duminică, 16 aprilie, ora 16:00
Eram atât de obosiți încât ochii parcă se închideau singuri. Stăteam în fund pe betonul peronului din Gara de Vest Ploiești, sprijineam stâlpul cu spatele și speram să vină cât mai curând trenul acela care ne promisese că o să ajungem acasă în mai puțin de o oră. Moțăiam în fund și când îmi dădeam seama că ațipeam, mă scuturam repede și mă uitam în jur, nu care cumva să rămânem fără biciclete, tocmai ele, care ne-au dus în spate atâta amar de drum.
Luni, 17 aprilie, ora 18:45 Am avut noroc de vreme bună. Stăteam luni și mă uitam cu ochii bulbucați de nesomn afară pe geam la ploaia care cădea cu nemiluita din cer. De când am făcut ochi dimineața, de pe la 8:30-9:00 așa și până ne-am urnit spre părinți să luăm masa de Paște, a turnat afară cu găleata.
Mare noroc că nu ne…

Aprilie - continuare

Imagine
Poți să vezi aici prima parte și să te delectezi cu întâmplările imediat următoare.
Saga continuă. Doar e abia 6 aprilie.


4 aprilie - după dușurile scoțiene de dimineață și statul cuminte la serviciu, doar doar s-or alinia planetele și nu se mai prăvălește vreun necaz peste mine, seara era să-mi scot toți dinții din față. Cu patul. Mai exact, cu mecanismul de tip clic-clac al patului, pe care-l testam senină în timp ce montam cu Claudiu canapeaua din dormitor. Mecanismul s-a revoltat la apăsarea mea sublimă și era să mă pocnească peste dinți cu viteză hiperluminică. A trecut razant de gura mea, sub ochii năuciți ai lui Claudiu. Mi-a promis că dacă o țin tot așa, mă leagă pentru restul lunii în debara, pe mașina de spălat.

5 aprilie - dimineața a debutat bine. Am călcat strâmb și era să cad în dinți la metrou. Nu m-a împins nimeni, doar am traversat un prag metalic încastrat în ciment și cu vreo 2 milimetri mai sus decât restul pardoselii, prag ce făcea separația între interiorul și ext…

Brevetul de 200 de kilometri

Imagine
11:50 - 31 martie Maine la 5 suna ceasul. In momentul asta, mai am oficial 5 ore si 10 minute de somn. Simpla idee ma face sa mi se ridice parul pe cap maciuca. Imi doresc cu ardoare un somn dulce si lung pana cand mi se nazare mie sa ma trezesc. Fara ceas si alte interventii externe. Am zis. * 7:00 - 1 aprilie
Am pornit! Uite ca am pornit! Da-te mai incolo! Iiiih! Groapa! Au spatele! Au fundul! Au oasele! Fir-ar sa fie de vant! Finish line! Glorie, suc si prieteni. My significant other. 💘

Candva, pe 3 - 4 aprilie
Nu am fost chiar cea mai grozava boaba din pastaie la brevetul de 200 de kilometri. Sincera sa fiu, chiar m-am simtit mai bine la antrenament, cand am facut tot 200, dar na! Tot omul are si zile bune si zile proaste, iar chestii de povestit am nenumarate. M-au durut toate, impreuna sau separat, am avut momente cand mi-am dat sufletul pe afurisite de urcari si momente cand imi era teribil de cald, multumita lui sorinel care batea cu putere in prima zi a lui aprilie.
Am avut pa…

Aprilie

Imagine
Acel moment când îți dai seama că luna aprilie urmează să fie specială.

1 aprilie - Căzătură cu bicla în toată splendoarea. Ca țiganul la mal. Fanfară, am ajuns la finish cu alai. 2 aprilie - Cros de 10 kilometri, după cei 200 făcuți pe bicicletă cu o zi înainte. Sufletul alergări pe anul în curs. Coafura rezistă, chiar dacă respirația a rămas pe undeva pe traseu.3 aprilie - Într-o încercare nereușită de a da foc la casă cu micul dejun (compus din lapte și tărâțe în proporțiile ideale), am umplut totul de fum. Inclusiv pisica și șocâții. A fost luni dimineață. M-am veselit. Săptămâna abia a început. Până seara am mai experimentat:cădere de curent când ți-e lumea mai dragă.prin alinierea planetelor, am rupt 50 de leivase țăndări.pisica izbindu-se singură cu capul de ușa de la intrare în încercarea de a prinde mingea de jucărie.febră musculară de la alergat. probleme la îmbrăcat. Mă apăs pe vânătăi în proces.mă doare-n cot. La propriu. De la căzătură.4 aprilie -  Azi dimineață am benef…

Vizita in Chisinau. Altfel.

Imagine
Anul ăsta am cam lăsat deoparte alergarea. Adică în cuvinte frumoase, am pus-o de tot pe linie moartă. Până mai ieri. Am vreo 2 sau 3 alergări pe bandă făcute în zilele morocănoase din iarna asta lungă și atât. Până miercuri seară, când, aflându-mă prin Chișinău pentru vreo 2 zile, am zis sa vizitez nițel orașul, pe repede înainte. Am mai fost în Chișinău, dar aproape niciodată nu am gasit timpul necesar sau cheful de a face miscare, pentru că veneam tot timpul în noiembrie, când frigul pătrunzător îmi tăia orice posibil elan. Anul ăsta am ajuns în martie și vremea călduroasă, dorința de a face ceva acum, alături de cea de a vizita orașul, s-au armonizat toate și iată - am ieșit la alergat. M-am uitat nițel pe hartă înainte să văd cum și unde merg și ce obiective turistice pot sa "leg" cu alergarea mea. Zis și făcut. M-am echipat, mi-am luat telefonul pentru orientare și poze și cartela de acces în hotel și dusă am fost.

Am plecat, nu cu gândul să-mi depășesc recordurile la…

Ora pamantului

Imagine
Acel moment când:
"I-auzi domne, în weekend este Ziua Pământului."
"Serios? Când este?"
"Sâmbătă."
"A! Tare."

Cauți pe Facebook și găsești sumedenie de evenimente, printre care și unul cu biciclete. Totul e bine, Ora Pământului se desfășoară începând cu căderea nopții, în jur de 8:30. La fix, am timp să mă ocup și de celelalte activități și după, pot să dedic câteva ore bicicletei și pământului (cu lumina închisă pentru mai mult de o oră, cum se practică în ziua cu pricina).

Zis și făcut. Am dat "going" la eveniment, mi-am văzut de treabă toată ziua, am vizitat familia, am mers cu mâța în vizită, activități zilnice și administrative. Când în sfârșit ne adunăm pe acasă, în jur de ora 16:00, chiar devreme, ce-mi zic - hai că mai e o grămadă de timp! Ce ar fi dacă m-aș întinde puțin, așa, în liniște, dar fără să am intenția să dorm. Doar să-mi întind oasele.

Șiiii mă trezesc a doua zi dimineață la 8.

😑

Heatmap

Imagine
Undeva prin 2015 am început eu să fac trasee mai lungi, împinsă de Claudiu de la spate cu drumurile lui interesante. Probabil și pentru că în anul ăla mi-am luat prima cursieră. Nu de alta, dar un MTB cu roți de 26” cu multe kilograme la bord, nu e chiar cea mai grozavă boabă din păstaie și e nițel cam incomod să mergi bălălău câte 150-200km/zi pe el călare. Tot navigând săptămânile trecute pe Facebook, pentru relaxarea minții și a simțurilor în general, am găsit întâmplător un tool care mi s-a părut interesant - Strava Multiple Ride Mapper, un instrument care-ți construiește hărți cu toate traseele pe care le străbați (cu bicicleta, mers, alergare, ski, cu barca, etc - orice traseu "sportiv" să-i zicem, pe care-l înregistrezi pe Strava) într-un interval de timp marcat de tine. Și dacă tot l-am găsit, am zis să-l și încerc și uite așa arată dragii moșului (babei) începuturile mele din 2015, cu primele incursiuni pe la bulgari și drumuri de o frumusețe răpitoare prin Ardeal …

Street Art la superlativ. In Veliko Tarnovo.

Imagine
Nu știu alții cum sunt, dar eu chiar apreciez arta stradală. Am văzut că ușor ușor și-a făcut loc și pe meleaguri românești și a evoluat încet de la mâzgălirea numelui cu spray-ul de vopsea pe gard, la desene complicate, modele abstracte, portrete realiste și scene impresionante.
În plimbarea noastră prin Veliko, am întâlnit street-art la tot pasul, parcă întregul oraș stă pe un izvor nesecat de talent, care răbufnește la suprafață în cele mai neașteptate locuri.
Și de-aici încolo doar îți voi arăta despre ce este vorba, pentru că pe autorii desenelor nu-i știu și nici n-am văzut să se iscălească prea mulți.

Părerile locuitorilor sunt împărțite. Cea care ne-a primit la hotel Terazini nu era foarte încântată de ceea ce fac tinerii și studenții de pe la facultatea de arte pe pereții clădirilor. Când i-am zis că nouă chiar ne plac desenele și că persoanele care le-au facut au extraordinar de mult talent, doamna respectivă și-a schimbat puțin abordarea.

Acum, fiecare dintre noi apreciază…