About

De la Oana Trif
Sunt intr-o etapa de excruciating laziness prin urmare acest text nu va fi prin nimic deosebit.

Vrei sa vorbim? Imi poti scrie la oana.trif [at] ymail [punct] com.

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

De la Oana Trif
Imagine
Ca un om relativ normal ce sunt, in gandire si in fapte, ieri la ora 20:30 m-am decis sa renunt la serviciile medicale oferite de centrul medical Sanador. Sa nu credeti ca stateam linistita in fata televizorului si dintr-o data mi-a bufnit aceasta idee minunata. Nu. Departe de mine o asemenea instabilitate in gandire.
Dar sa va spun contextul.
In primul rand de ce am apelat in general la serviciile acestei clinici. Pai simplu. O multime de medici (din cabinete de stat/privat) mi-au confirmat faptul ca cei de la Sanador au un laborator foarte bun iar preturile sunt relativ ok. Nici prea prea, nici foarte foarte.
Medicii sunt si ei cotati bine, fiind atenti cu pacientii si informandu-i cu privire la proceduri sau la afectiunile pe care le poarta.

Ce m-a determinat sa iau hotararea de a renunta la ei, daca sunt atat de minunati? Pai aici e o mica mancare de peste.
Mi-am facut telefonic o programare pentru a face o analiza (nu sunt ipohondra, dar am ajuns la concluzia ca o data pe an est…
Citiți mai multe

Go west!

De la Oana Trif
Imagine
Dacă 1 septembrie pică într-o sâmbătă, este cald, iar soarele rotund și vesel e sus pe cer, atunci ziua respectivă sigur se petrece pe bicicletă, pe un traseu proaspăt spre zona de vest a Bucureștiului, areal mai puțin bătut de roțile noastre. Sau ale mele cel puțin. 😁 Am făcut adunarea ceva mai târzie, în jur de vreo nouă și jumătate sau chiar zece fără un sfert să fi fost ceasul când am început să ne strângem cu toții la Gara de Nord, unde era punctul de întâlnire. Ne-am găsit repede și nu a trecut mult timp până când ne-am pus în mișcare pe DN 7, înspre Tărtășești. Ne acompaniau buna dispoziție și un ușor și mai degrabă molcom vânticel din față. Clasic.
Pot spune că evit să merg în zona asta a urbei noastre dintr-un singur motiv – la ieșirea din București îmi pare mult mai aglomerat și mai neprietenos DN7 față de orice altă șosea arhi-bătută de roți în turele noastre. Știu că nu e așa, dar asta e impresia pe care mi-o lasă, alături de un simțământ nu foarte plăcut, dar pe care nu…
Citiți mai multe

Povestea drumului pana in Grecia

De la Oana Trif
Imagine
Păi hai să-ți spun așa pe scurt cam ce s-a întâmplat în cele vreo patru zile cât ne-a luat drumul să ajungem pe insulă, din fața blocului din București, până în Alexandroupolis, de unde trebuia să luam ferry-ul până în Samothraki.
Am plecat duminică dimineața la șapte din casă, cu gândul să facem în ziua respectivă 300 de kilometri, până undeva în Bulgaria, la Yambol, unde ne rezervasem o cazare pe cinste pentru odihnirea oaselor obosite. Trebuia să plecăm la cinci.  Am coborât cu bicicletele din bloc (pe scări, pentru că aveam aripile de ploaie pe spate și nu le puteam îndesa în lift) și am mers 100 de metri. A început să plouă.  Ploaia a continuat să se țină scai după noi până mult după ce am ieșit din București. Cred că eram pe la Călugăreni când am observat că în sfârșit s-a oprit. Am zis că era frig? Am mers bine pe drum până în Giurgiu. Doar vreo duzină de chiftele în trafic, care au trecut razant pe lângă noi. Chestie comună.  Am luat o serie de gropi la rând până la intrarea în…
Citiți mai multe