Frânturi din copilărie

Aceasta poveste a fost publicată în cadrul competiției SuperBlog.
*
Știu că era acolo sus pe poliță în fiecare zi. Eram la vârsta la care începuseră să mă intereseze și pe mine, ca pe oricare altă fetiță de vârsta mea, toate produsele astea de înfrumusețare și cosmetică. Chiar dacă parfumurile, rujurile, cremele de mâini, săpunurile și celelalte asemenea, se tot schimbau de la o cumpărătură la alta, crema aceea pentru ten era singura constantă în dulapul lui mamaie, plin de minuni și jucărele nemaivăzute. Era un tabiet ca după fiecare baie și înainte de culcare, să folosească crema asta pe obraz. Cum îi zicea? Îmi amintesc doar forma recipientului. De când eram mică aveam o preferință pentru sticluțele mici și cochete de parfum sau creme și cutiuțele bine garnisite. Crema pe care o știu eu era într-un borcănel de plastic ușor verzui, cu vinișoare în relief, parcă ar fi fost iederă. Capacul rotunjit se înfileta de două-trei ori, iar mirosul  care te învăluia când dădeai capacul deoparte era discret și fin. Aroma de proaspăt, de verde și viu.
Imagine preluata de pe i.huffpost.com
Am crescut cu crema asta. O vedeam mereu acolo sus pe polița din baie, până într-o zi, când am prins din greșeală o discuție, mai serioasă de felul ei, între mama și mamaie, iar mamaie îi tot zicea mamei că nu mai vrea sa folosească crema asta.
"Păi cum așa? Nu ziceai tu că e foarte bună și că te întelegi bine cu ea?"
"Pai da mai fată dar uită-te și tu. Am optzeci și ceva de ani și astea toate prin sat mă tot întreabă - Cu ce vă dați pe obraz cucoana C.? Că nu prea aveți riduri! - Degeaba le tot zic ca nu folosesc nimic special, doar crema aia de față. Eu vorbesc, eu aud. Ele o țin una și bună. Și nici nu se cade la vârsta mea să am pielea așa netedă. Mă vorbește tot satul."
Știu că de pe atunci nu prea am mai vazut crema respectivă.
Oare cum se numea?
Ochii mei rămăseseră zgâindu-se pe geam afară. Nu vedeam nimic interesant, doar ploaia interminabilă și fixam cu privirea geamurile bogat ornamentate ale clădirii de birouri de vis-a-vis. Era o casă veche, într-o zonă bună, o grozavie.
Cum era numele ăla..

"Oana! Ai timp?" Se auzi vocea colegei de la marketing.
Hm. Daca tot m-a scos din gândurile mele, atunci măcar să-i și răspund să scap de gaiță. Bună fată, muncitoare și sufletistă, dar are o gură, să te ferească Dumnezeu.
"Da Mirela. Haide."

Am lăsat reveria și amintirile și m-am întors spre birou, exact în timp ce Mirela intrase cu toate mostrele și prezentările în cameră și se faăcuse comodă pe scaunul de lângă mine.
"Hai mai facem o recapitulare sumară înainte să pleci spre ei. Ce se dă și ce se cere."

Ne-am așezat la masă și am început să răsfoim împreuna toate materialele pregătite pentru evenimentul de azi. Lansarea unui nou produs din gama asta de cosmetice era un subiect deosebit de important pentru șeful cel mare. Mirela a început să-mi povestească cu lux de amănunte despre secretul frumuseții și să-mi pună o sumedenie de întrebări la care tot ea își oferea răspuns, înainte chiar să deschid gura.

"Știai că gama Gerovital H3 DERMA+ Prof. Dr. Ana Aslan este creată în colaborare cu specialiști din domeniul sănătății? Și că poartă emblema Pharmaceutical Concept și că este o gamă ce este disponibila publicului exclusiv prin farmacii? Lucrul ăsta în sine este o garanție a calității! De exemplu pentru piele deshidratată și uscată avem produsul acesta special conceput pentru a reface bariera hidrolipidică și care să compenseze deficitul de hidratare în profunzime a pielii uscate si să se stimuleze astfel capacitatea celulelor de a reține apa."
Am bulbucat ochii la ea. Ce debit avea. Prea multe detalii. Știam deja totul despre acest produs. La perfecție. Era și munca mea acolo.
"Uite de exemplu tu pari să ai tenul uscat."
Am ridicat ușor din sprânceană și m-am uitat la ea fix. Nu a părut să fie afectată în vreun fel de privirea mea apăsată și a continuat cu dezinvoltură, în timp ce mi-a înaintat un print cu produsele din gamă.
Imagine preluata de pe fb/@farmec.romania
"Nu se prea vede că ești doctor în frumusețe! Nu prea aplici ceea ce știi. Ți-ar fi numai bună o cremă activ hidratantă 24h cu hidratare imediată și de lungă durată. E un produs hipoalergenic și fără parabeni. Plus că are o dublă acțiune asupra tenului, hidratare și îngrijire. Doi în unu. Pot să-ți spun și despre ingredientele active - Ceramidyl-Omega 3-6-9, Sepilift DPHP, Aquaxylul  și Urea și acțiunea acestora asupra pielii. Uite de exemplu Ceramidyl.."
"Nu, nu, nu, Mirela e ok! Prea multe detalii și nu avem timp." M-am grăbit eu să-i zic, în timp ce strângeam parte din foile pe care le răspândise neglijent pe masă. Femeia știa ce vorbea. O mini enciclopedie ambulantă pentru aceste produse. Exact ce aveam nevoie la evenimentul de lansare. Făcusem o alegere bună.
"Bine atunci, zise ea împaciuitoare. Dar să știi că ți-ar face bine. Dai dimineața și seara pe față, gât și decolteu, pe pielea curată și ai terminat cu problemele. Uite, încearcă!", mi-a zis în timp ce a deschis o mostră și mi-a întins să văd despre ce este vorba.
"Da, într-adevăr, ar trebui sa încerc", i-am spus cu jumătate de gură. Turele prelungi cu bicicleta își cam puneau amprenta pe tenul meu. Știam asta.

Ziua ploioasă nu mă ajuta prea tare, predispusă astazi la visare. Faptul că-mi spusese că ar trebui sa încerc crema asta, mi-a reactivat starea în care mă găseam cu nu mai mult de zece minute în urmă, pe când visam cu ochii deschiși la frânturi de copilarie și la primele mele experimente cu creme dermatocosmetice. Doar că pe atunci nu știam că se numesc așa. Parcă mai ieri eram de-o șchioapă și viața la munte, cu vremea-i capricioasă își punea încă de pe atunci amprenta pe pielea mea, mereu uscată, mereu cu probleme.
Cum se numea crema aia. Pfii! Îmi stă pe limbă.

"Da draga mea.. Produse românești de calitate. Stai să vezi tratamentul pentru căderea părului sau crema de corp pentru piele uscată. Delicii, te asigur!" îi dădea mai departe Mirela.
Mormăiam ceva, numai eu întelegeam.
"Ah! Știai ca s-a deschis magazin în Bucuresti? E primul magazin Gerovital din România și evident primul din București. Are o suprafață generoasă. L-am și vizitat. Să vezi câte au pe acolo! Eram în rai!"

Mirela se facuse comodă, sprijinită pe spătarul scaunului, chicotind și probabil cu gândul la urmatoarele cumpărături care, mai mult ca sigur, aveau să se desfășoare în zona aceea în cel mai scurt timp. Discuțiile de genul celei pe care o purtam acum, aveau darul acesta, de a o stimula din punct de vedere al achizițiilor "neplanificate".
"Cred că o să trec cât de curând pe la ei. Au prețuri bune. Sau putem comanda online, plătim cu cardul! Da! Că trimit și prin curier și prin poștă și dacă facem cumpărături împreună, peste 125 lei e livrare gratuită.
Uite, intră pe site!"
Și fără să mă aștept, femeia a năvălit peste mine la laptop și din două click-uri a deschis pagina producătorului.
"Ne grăbim! Lasă asta! Trebuie să fugi încolo!"
"Da, ai dreptate! Uite cât e ceasul!"
Începu să se palpite în timp ce-și strângea la repezeală toate lucrurile cu care intrase în cameră. Mai avea jumătate de oră să ajungă la timp în partea cealaltă a orașului.
A ieșit alergând despletită cu toate cele după ea.
Sper că nu și-a uitat nimic, mi-am zis în timp ce am ajutat-o să încarce în mașină toate broșurile pe care le pregătise, alături de celelalte materiale de prezentare.

M-am întors fără grabă la birou. Mi-am redeschis laptopul și ochii mi-au căzut pe pagina pe care o deschisese Mirela. Creme antirid. Creme antirid și fermitate. Apă micelară. Șampon anticădere. Ochii îmi zburau de la un produs la altul, la recipientele frumos ambalate și la scurta descriere disponibilă la fiecare din ele.
Cum se numea crema aia?
Atunci am realizat. Sigla aceea din colțul paginii îmi era extraordinar de cunoscută. Imagine neschimbată de când mă știu. Era clientul pentru care lucram și acum, producatorul Farmec!
Exact!
Farmec era marca de cremă din copilaria mea. Iar acum la vârsta maturității, ca doctor în frumusețe, cum îmi spusese colega, ajunsesem să colaborez cu aceasta firmă pentru a le lansa un produs.
Am zâmbit în sinea mea. Ce mică e lumea.

Comentarii

  1. Eu am crescut cu Laptele Doina! Și acum miroase a „copilărie” pentru mine.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si la mine la fel! :D Mai era si crema asta, dar nu-mi mai amintesc numele.. dar era sigur Farmec sau Gerovital.

      Ștergere
  2. Felicitari pentru articol, Oana! Ai scris fain. Foarte fain.

    Mult succes la urmatoarele probe!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Merci tare :D si pentru urare si pentru apreciere. Ma bucur ca ti-a placut.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Atentie! Ma dau cu parerea:

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

Pe unde ne-au purtat picioarele - Gaesti

Buzau - Lopatari si retur