1 Mai

Chiar dacă a devenit un obicei bine înrădăcinat, o tară socială, ca de 1 Mai să mergi la mare și să te distrezi, lasă-mă să fiu Gică-Contra și să consider că nu TREBUIE să fac asta. Nu mă văd alergând disperată și cu pletele despletite cu câteva zile înainte sau chiar cu o lună-două în avans să caut cazare la suprapreț, să fac o "combinație" cu biletele de tren și să pregătesc conștiincioasă stocul de alcoolice de luat în spate pentru plajă.
Mă enervează în mod deosebit cuvantul "trebuie", iar faptul că aproape toți cei din jur îl folosesc frenetic mai ales în apropierea zilelor "speciale" - vezi Crăciun, Revelion sau Ziua Muncii - nu mă ajută prea mult.
Trebuie să faci ceva de 1 Mai.
Trebuie să mergi la mare.
Trebuie să fii în Vamă/Mamaia.
Trebuie să te distrezi.
Trebuie să mănânci mici.
Trebuie să te simți bine/să fii fericit.
Trebuie, trebuie, trebuie!

Nu. Nu trebuie.

Este suficient ca tu în sinele tău să fii mulțumit.
Este suficient ca activitatea pe care o desfășori în ziua aia speciala să-ți placă.
Este suficientă o boare de răcoare într-o zi fierbinte, sau o zi liberă în mijlocul săptămânii, sau să-ți smotocești pisica leneșă exact în momentul în care s-a întins liniștită pe canapea.
Este suficient ca cei dragi să fie lângă tine. Iar asta te va face cu siguranță fericit.

În altă ordine de idei..
Azi a fost zi de spalat bicle, ordonat dulapuri și mâncat în sufragerie friptură cu piure și murături. Și compot. Și băut bere. Și lapte!
Nu neaparat în ordinea asta..

Sursa foto.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

Pe unde ne-au purtat picioarele - Gaesti

Buzau - Lopatari si retur