Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii - poveste in 20 de acte - Episodul 14

Activitate continua si prelungita pe parcursul intregii zile de vineri.
Daca la serviciu am avut parte de un stralucitor si rasunator Secret Santa, culminat cu prezenta numeroaselor cadouri de la Mosi Craciuni necunoscuti...


Sa ne frecam mainile de bucurie zic! :)


Cadoul meu a fost un minunat album handmade, din all natural materials - frunze, bambus si sfoara. Foarte dragut. Acuma mai am de selectat doar pozele pe care sa le developez si sa le infig cu dragoste in album.

imagine preluata de pe metropotam.ro
Seara a venit cu invitatia la o petrecere pulovar, organizata in Palatul Spayer (cunoscut si sub numele de Casa Marmorosch Blank, o cladire frumoasa de pe Batistei, inscrisa pe lista monumentelor istorice).

Tema petrecerii a fost, intr-adevar, puloverul, cu care, daca veneai pregatit, aveai asigurata intrarea gratuita la eveniment. Noi nu am venit pregatiti, asa ca am platit o intrare modica de 10 lei.

De ce a fost organizata aceasta petrecere? Simplu, pentru strangerea de ajutoare pentru 10 centre sociale pentru copii. Prin urmare, la petrecere trebuia sa vii cu o punguta, un sac sau cateva lucruri ce-ti prisoseau sau nu le mai foloseai never ever si erau in stare buna.

Am gasit si noi printre obiecte o punguta cu de toate. Inclusiv cu vreo 2 ursuleti, agrafe si diverse alte obiecte care altora le-ar folosi mai mult ca noua.

In fine. Am ajuns, am lasat punguta la garderoba si am intrat in atmosfera creata de cei de la Rotopercutor, Vrt, Heion, Charlie Boy si That couch funk collective. Da, ca si tine, nici eu nu auzisem de ei pana mai ieri dar nu au fost rai deloc. Mai ales dupa vreo doua "cu fermoar de 10 reni" :))
Bine, gaseai acolo si punch si turta dulce. Cand am ajuns eu, mai era doar punch-ul, turta dulce cred ca a prins picioare.

Un pic de stat pe langa bar, un pic de stat in camera principala, un pic de stat pe la etaj, trancanit toata seara si facut cunostinta cu o gramada de oameni si nici nu stii cand au zburat toate orele parca manate de la spate.

Am ajuns la party punctuali pe la 10 iar acasa destul de devreme, in jurul orei 2 dimineata, avand in vedere lipsa de antrenament de club si ziua destul de obositoare de vineri pe care o petrecusem cu totii la munca.

Bineinteles ca am mai facut cateva poze cu locul acesta minunat, pentru ca sunt un adevarat paparazzi cand imi doresc.
In camera principala, cea de dans evident, erau amplasate cateva pulovere foarte colorate si miscatoare, sa intretina atmosfera.

Barul - impodobit cu cateva luminite albe si colorate, suficiente cat sa lumineze bine meniul.

 Din camera principala - cam asa arata daca te uitai in sus.



Daca urcai la etaj, intr-adevar intrai in zona de fumat pasiv. Faptul ca aceasta cladire nu este un club si-a spus cuvantul. Fumul gros de la zecile de persoane care trageau din pipa ca turcii, se urca alene la etaj, inundand ochii cu lacrimi tuturor celor care vroiau sa se retraga putin, sau sa faca vreo doua poze (ca mine).

Si la final, semnatura mea evident, pe geamul aburit de multimea prezenta la party.

Au mai ramas 7 zile.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

Povestea brevetului de 600 de kilometri - ziua 1

Povestea brevetului de 600 de kilometri - ziua 2