Gerar - inainte

Weekend-ul a început bine cu o prelungire a codului galben, acum portocaliu, de polei în toată zona de sud a țării, inclusiv în București. Nu mă așteptam să ne bucurăm de cine știe ce soare orbitor pe cer și nici 20 de grade la umbră. Mai degrabă băteam spre o zăpadă pufoasă de vreo douăzeci și cinci de centimetri sau chiar spre un ger puternic pe la un -10 grade, cât să ne liniștească, doar e sfârșitul de săptămână cu Gerarul.

Am izbutit și am scos nasul pe ușă afară cât să-mi ridic kitul și să mă mai învârt pe ici pe colo, dar altfel a fost o zi de vorba aia.. nu lași afară un caine.

Iar atmosfera din Poli era așa, puțin stranie. Lumină difuză din pricina ceții, zgomotul neobișnuit făcut de crengile împietrite de ploaia înghețată și în general lipsa oricărei viețuitoare. Un cățel, o cioară acolo! Nimic. Doar pustiu.

Gerarul, alături de alte câteva concursuri de alergare de pe la noi, este pe lista mea de bifat aproape în fiecare an, de când m-am apucat eu ceva mai serios de treabă și când zic ceva mai serios mă refer, evident, la păstrarea unei constante, măcar o dată pe săptămână. Atmosfera e bună, demorțirea din timpul iernii e bine primită și apreciez foarte mult implicarea lor pe partea de mediu și responsabilitate socială. Cred că sunt printre primii care au renunțat la hârtia declarațiilor pe propria răspundere, care se completează de obicei înaintea evenimentelor de acest gen, în favoarea declarațiilor electronice. Plus că sacoșele lor minunate pentru kit-uri sunt făcute la Atelierul de pânză, un proiect de antreprenoriat social al asociației Viitor Plus – asociație pentru dezvoltare durabilă. Sacoșa mea a fost lucrată în aproximativ douăzeci de minute de Ioana în cadrul unui atelier social. Merci Ioana!😍

Mâine la 18:30 când se va da startul, o să mă prezint la cros, la proba de 10,8km, contrar obiceiului de a mă înscrie la semimaraton. Și poate că până la urmă, fără să știu, am făcut alegerea corectă. Îmi doresc un singur lucru, în rest sunt bine.

Să nu-mi rup picioarele. 😁