Pegas Duatlon Tineretului - 2 martie 2014

" Ai vazut ce ploua afara??" - au fost cuvintele care m-au trezit din somnu-mi dulce intr-o frumoasa zi de duminica dimineata, in jur de ora 8. Nu vroiam sa le aud tocmai pe astea, sincera sa fiu, dar na! soarta! M-am urnit zglobie din patura, am aruncat un ochi pe geam, m-am scuturat putin, multumita imaginii dezolante cu cer gri si ploaie cand mocaneasca, cand ceva mai puternica si m-am mobilizat. Pe repede inainte - mancat, imbracat, preparat, nu neaparat in ordinea asta si cu cateva activitati extra inserate printre si m-am urnit din casa.
Bineinteles ca oamenii se uitau la mine ca la un cal cu peruca roz. Ploua bine afara iar eu eram calare pe "cala" mea alba, cu rucsac in spate in care imi luasem adidasii de alergare, cu gluga mea albastra si casca bine potrivita.

Concursul s-a organizat in Parcul Tineretului iar pachetele s-au ridicat de la cafeneaua Trattoria Verdi, unde un proprietar, nu foarte prietenos, a facut ordine si disciplina. Noroc cu organizatorii si participantii al caror zambet nu putea fi sters de pe chip cu una cu doua.
Nu prea am avut rabdare sincera sa fiu. Asa este la fiecare inceput de an, primele concursuri sunt nerabdatoare sa incep si nerabdatoare sa le termin :)). Am stat afara, sub o streasina si ma uitam cum zona se umple usor usor de biciclisti si alergatori, masini si diversi gura casca. Am intalnit foarte multi cunoscuti - Ana cu sotul ei, Roxana, baietii de la Viva Sport si mi-am facut noi cunostinte, cum fac de obicei la astfel de reuniuni. Zambet si voie buna. :)

M-am incalzit putin inainte de start, cred ca mai mult frigul si umezeala mi-au dat imboldul necesar sa fac acest lucru.
Prima proba a fost cea de alergare, 5.6 km, formata din doua ture de vreo 2.8 km fiecare. Pornirea s-a dat de la intrarea dinspre Cutitul de Argint si s-a alergat pe aleea de sus de pe langa cimitirul Belu, pana la Polivalenta, unde am luat-o frumos pe piatra cubica si am coborat pana jos pe marginea lacului, de unde am luat-o inapoi spre zona de start.

A doua proba a fost cea de bicicleta, 23 de km, formata din 10 ture a cate 2.3 km fiecare. Asfalt cat a fost traseul de lung, o urcare scurta exact inainte de startul buclei si balti cat cuprinde. Evident ca m-am facut de comanda, fata-spate cu stropi de noroi. Dar nu mi-a pasat foarte tare. I-am dat inainte cu viteza, sa scot energia din mine :)

Foarte amuzanti au fost sustinatorii imbracati in pijamale care ne imbarbatau de pe margine. :)

Eu una sunt o fana infocata a pozelor de genul celor de mai jos. Toata lumea se munceste, pune suflet, truda, sangele pe pamantul tarii. Apoi vin si eu. Razand.

Si continui razand..

Si ies din cadru razand, cu gura pana la urechi si neuitandu-ma la camera. Cum cu ochii deschisi, cand ii am inchisi, nu?

Eventual sa insist sa merg cu ochii inchisi si mai departe..

La o a nu stiu cata urcare a rampei line cu ceva metri diferenta de nivel, ce intr-un final s-au cam adunat in jurul muschilor mei, parca parca nu-mi mai ardea a ras. Am reusit totusi un suras timid si chinuit in coltul buzei si o privire obosita spre camera.

In sfarsit ajunsa in zona de finish. Repede, repede am trecut la standuri, mi-am aruncat pantofii de bicla si mi-am luat schimbul de alergare, dar cu greu! Degetele imi inghetasera bine de tot pe ghidon, prin urmare o coordonare decenta a mainilor imi era cu neputinta. Am reusit sa ma inchei la adidasi si am zbughit-o pe traseu.

Inca 2.8 km de rostogolit prin ploaie pe asfaltul umed, adica jumatate (o tura) din traseul primei probe. Abia imi trageam picioarele dupa mine.

Dar am ajuns intr-un final la linia de finish, fericita ca mi-am atins scopurile - sa fac un duatlon pe ploaie, in Bucuresti, sa nu stau in casa si dupa concurs sa ma bucur de o portie de paste delicioase la Thalia Tineretului, unde mi-am imortalizat si minunatia obtinuta cu sudoarea fruntii :). 

Este prima din colectia 2014 si se anunta multe la orizont.

Am iesit a 9-a la feminin din 20 de finaliste, cu un timp de 2:01:24. 

Glory!