Traseu Brasov - Sf. Gheorghe - Baile Tusnad

Și iată-ne pentru a doua oară în Băile Tușnad!
Dacă în urmă cu doi ani am fost nevoiți să ne abatem de la traseul prea lung și prea obositor pe care îl aveam pregătit pentru weekendul respectiv și am găsit pe ultima sută de metri o cazare în localitatea asta mică, de data asta am mers acolo pentru un maraton de alergare și câteva zile în plus pentru explorat împrejurimile.
Am găsit un orășel foarte cochet și chiar dacă nu există viață de noapte (nu că ne-ar pasiona în mod special, dar ca idee), activitățile de peste zi îți mănâncă mai toate resursele, iar seara te găsește rupt de somn și în căutarea cât mai grabnică a unui pat bun.
Similar cu Moieciu, ne-am hotărât să mergem spre Băile Tușnad pe biciclete. Ai ocazia să vezi mai multe locuri, te poți opri din cinci în cinci metri dacă-ți pui ambâțul și ieși mai bine și la bani. Plus că este timpul tău, petrecut prin activitatea care-ți place.
Nu am plecat pe ele din București, cu toate că drumul nu e chiar așa de lung și se putea face într-o zi lejer (sunt vreo 235 de kilometri cu 1400 metri diferență de nivel), dar am zis că este mai bine pentru noi să ne conservăm energia, o dată pentru alergare și explorare, iar a doua oară pentru că săptămâna asta urma să avem tura de 600 de kilometri. Am conchis că cel mai isteț este să mergem pe conservarea energiei. Așa că am plecat de vineri, urmând ca întoarcerea să o facem luni, reușind astfel să evităm toată acea aglomerație existentă în R3001 din zilele de weekend, când toată lumea pleacă la munte cu primul regio al zilei.
Ah! Ca să știți.. R3001 nu este (sau nu MAI este, pentru că eu țin minte că era) prevăzut în program cu vagon de biciclete, prin urmare nu-ți mai eliberează nimeni bilete pentru acestea. Am fost de două ori la case și persoane diferite, același rezultat - "nu putem să eliberăm bilet", de unde și concluzia noastră. Când te urci în tren însă, constați că vagonul este tot acolo, gol-goluț, fără motiv pentru a nu ți se elibera bilet.
Am mers cu ele așa.. în sfârșit.
Toate cele patru ore cât durează drumul București-Brașov cu personalul de la CFR au trecut pe nesimțite. Cam așa se întâmplă când reușești să moțăi, iar trenul te leagănă alene cât să aluneci ușor în nesimțire.
Am plecat cu bicicleta din Brașov pe traseul Sf. Gheorghe - Băile Tușnad, 67 de kilometri bătuți pe muche într-o zi de 1 iunie (Claudiu zice că-s 69,28 kilometri, dar părerea mea e că-l fură ciclocomputerul..).
S-a simțit de parcă s-au vorbit întru aliniere toate planetele. 
Din punct de vedere al șoselei, drumul este excelent, mai puțin o scurtă porțiune de șapte kilometri Brașov-Hărman, plus roata de la sensul giratoriu de acolo.. Asta poate aduce așa o ușoară umbră de proastă dispoziție, alături de chiftelele de pe șosea care țineau morțiș să circule cât mai pe dreapta șoselei, cu viteză, eventual să te ia și în brațe.
Mă rog!
Fiind un drum intens circulat, să spunem ca înțeleg pe de-o parte (grabă, nervi, frustrare, etc etc). În același timp, totuși nu înțeleg de ce unii oameni au carnet. Sau de ce mamele lor au avut dreptul să se reproducă.. dar astea sunt deja frustrări personale ce nu-și au locul în povestea asta, pentru că așa cum au venit, tot așa s-au și dus, alături de vorbe dulci și mâini ridicate prin aer.
De cum am făcut stânga în Hărman, ei bine, toată lumea s-a schimbat.
Drumul este impecabil până în Băile Tușnad și ai parte pe întreg traseul doar de locuri din acelea minunate în care să stai și să admiri câmpia, florile, pădurea, muntele, mâna omului sau norii de pe cer. Și crede-mă când îți spun că noi le-am admirat pe toate.
Dacă vrei să faci un popas în schimb, sunt doar câteva locuri pe întreaga lungime a drumului.
Noi ne-am oprit de două ori, o dată în Sf. Gheorghe (unde găsești în zona centrală mai multe restaurante și terase destul de arătoase) și o dată foarte aproape de Băile Tușnad.

Prima oprire a fost cumva înlesnită de faptul că era 1 iunie.
Tot centrul orașului Sf. Gheorghe (dar tot!) avea traficul blocat complet, era plin ochi de copii, râsete, vată pe băț, înghețată la cornet de la dozatoarele acelea din copilărie și masini de poliție, pompieri, salvări, toate călărite de puradei. Am fost prin urmare cumva "obligați" să ne oprim și să degustăm în parcul Elisabeta o bunătate de înghețată la cornet, cu vanilie și ciocolată.
Dacă-i musai..
După câteva minute de relaxare, ne-am reluat drumul spre destinația noastră, molcomi și cu poze multe.
Dar nu am mers mult, pentru ca pe undeva prin Olteni ne-a biruit foamea, iar de aici a început căutarea activă a unui loc de poposit și mâncat până când simți că te rostogolești dacă te ridici de-acolo. Și a trecut ceva timp până să-l găsim, pentru că GoogleMaps ne-a indus puțin în eroare, spunându-ne că în localitatea asta sigur o să găsim un restaurant/bistro/birt local unde se poate mânca. Nu l-am găsit și noroc cu poposirea la un ABC, că o tanti de acolo ne-a îndrumat să mergem mai departe spre Malnaș că vom găsi pe drum. Am mulțumit frumos, ne-am hidratat și am plecat mai departe.
Am ajuns la Malnaș și am plecat din Malnaș exact cum am venit, nemâncați și cu speranța în suflet că o să găsim totuși ceva până la destinație.
Și am găsit într-adevăr, pe la kilometrul 53, la ieșirea din Malnaș Băi (deci femeia știa ea ce știa), popasul Mikóújfalusi Fogadó.
Încep prin a-ți spune că aici am mâncat cea mai bună supă gulaș, dar nici locul în sine nu-i de lepădat. 
Am stat afară pe terasă, pe un tron și o bancă cioplite din trunchiuri de copac și ne-am ospătat cu două mâini.
Să-ți mai spun cum au trecut restul de vreo 14 kilometri până la destinație? Nu-ți mai spun, că nici dacă mergeam în mâini nu trecea distanța așa greu. Dar pofta-i poftă și am potolit-o degrabă. Gulaș și pâine cu cartofi. Lovely! 💖
Și mă întorc iar la refrenul acestei povestiri - asfaltul excelent. Excelent până la poarta cazării noastre, situată undeva în dreapta drumului principal din Băile Tușnad, după ce urcai bine de să-ți iasă ochii.

Și ce dealuri, și ce pădure!
Și ce de întâmplări urmau să aibă loc!



Până una-alta, găsești aici traseul întreg.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

Traseu Baile Tusnad - Tg. Secuiesc