MIB 2015 - povestea Semimaratonului si a lui #selfiewithyou

Iata-ma-s inca vie si respiranda, la trei zile de la cursa de 21 km prin centrul Bucurestiului. Gripata toata, dar hei! still kicking.
Abia asteptam concursul si asta pentru ca in vara aceasta m-am dedicat mai mult bicicletei si turelor lungi si frumoase de cicloturism, iar atmosfera competitiva chiar pot spune ca mi-a lipsit.
Din mai, de cand am participat la Ecomarathon si am alergat pe coclauri cei dintai 42 de kilometri legati din viata mea si pana in zilele noastre, am alergat cumulat vreo 20 kilometri, in reprize de cate 3-5-6 km. Deci nu am alergat.
Cu toate astea, bicicleta m-a scos mult din necaz, prin rulajul maricel pe care l-am facut de la inceputul anului pana acum.
De la start pana la km 16 am alergat fara sa ma opresc (nu pun la socoteala cele 3 puncte de alimentare la care am levitat pret de cateva secunde sa ma adap cu isostar). In schimb, dupa kilometrul asta, mi-a fost din ce in ce mai greu sa dau din tentacule (a se citi picioare) si chiar au fost vreo cateva puncte in care m-am oprit si am mers in pas vioi.
Claudiu a fost cu mine pe tot parcursul concursului. Safety bike pentru alergaciosi :)

Ce am vrut sa fac special pentru cursa asta si cred ca o sa extind "proiectul" si la alte concursuri asemanatoare, a fost sa-mi fac o poza cu toti cei pe care ii stiu. #selfiewithyou. Sa ne surprindem in momentul acela dinaintea startului, cand suntem nerabdatori toti si cu gura pana la urechi. :) Cu unii m-am intalnit inainte de start iar cu ceilalti pe traseu, din loc in loc, tropaind zglobii, ca mieii de primavara, pe caldaramul din jurul Palatului Poporului.

In cele ce urmeaza iti arat pozele care au rezultat din #selfiewithyou :D iar cum o imagine face cat 1000 de cuvinte, te las sa-ti clatesti ochii cu cele cateva poze pe care le-am facut, alaturi de comentariile aferente, mai mult sau mai putin inspirate.

*

Cam asa erau drumurile pe la 8:30 dimineata, pe undeva pe langa parcul Izvor - circulatia inchisa iar in jur nici tipenie. Toti se stransesera in Piata Constitutiei, de unde avea sa se dea startul curselor populare si competitive.

Safety bike-ul era pregatit, rucsacul mare in spinare, plin cu bunatati - bluze, incalzitoare de maini, picioare, ciocolata si incurajari fara numar.

Prima poza a fost, in mod evident, cu Claudiu :) pregatiti, razboinici, gata de treaba!

Eu, inainte de cursa, cu ochii mici in soare si mana streasina la ochi, cu tricoul celor de la ViitorPlus, doar alergam pentru proiectul lor - Padurea Copiilor.

Si-apoi i-am intalnit pe rand, pe Andreea :D, gata de maraton.

Doru :D, gata si el de maraton.

Andreea :D, care tocmai terminase cursa populara si era mandra posesoare a unei medalii frumoase.

Florin, pacemaker de 1.30 pentru semimaraton :D

Bistri, deschizator de drumuri pentru concurentii vijeliosi

Roxana :D si ea gata de maraton.

Mircea :D gata pregatit sa alerge cei 42 de kilometri

Bogdan, care a alergat sa ajunga la timp sa alerge la cursa. :D, proba de semimaraton.

Mihai - pe el l-am prins chiar cand se dadea startul :D, tot la semimaraton

Ana, pe care a prins-o Claudiu in poza, eu eram ceva mai in spate.:D si o vazusem in multime. Dar cine mai avea plamani sau picioare sa o prinda din urma :))

Carolina :D - toate trei fetele care alergam aici cu gura pana la urechi, ne dedicaseram cursa unei cauze nobile, ceea ce e un lucru bun de facut, daca ti se ofera aceasta posibilitate :)

Selfie cu alergaciosii cand inca se miscau in standardele de calitate. :P

si inca un selfie dupa ce incepusera sa cedeze pe rand - un genunchi, o glezna, o splina, d-astea.. asta ar fi fost momentul bun sa fie pus in aplicare planul machiavelic de motivare conceput de Claudiu - o undita cu cea mai mare ciocolata agatata, care sa mearga in fata mea pana la final. Spre norocul ciocolatei, acest lucru nu s-a intamplat. A scapat. De data asta..

Dar ei sunt cei pe care i-am prins in poze. Nu am cum sa-i uit pe cei pe care nu i-am intalnit pe traseu, dar stiu sigur ca au participat si au facut o treaba buna: Florin, care a alergat primul lui 10 ever si care s-a descurcat grozav, Flavius in proba de maraton si nu in ultimul rand Corina, care si-a pus splina la alergatura si a invins :D.

Am trecut linia de finish in 2 ore 13 minute si 21 secunde, o reusita pentru mine, avand in vedere lipsa totala de antrenament. In schimb mi-am propus ca pentru cursa din primavara, sa pun burta la treaba si sa-mi fac un minim plan de bataie pe care sa-l urmez cu strictete. Imi doresc sa termin semimaratonul urmator de sosea in 2 ore. Dar vedem cum evolueaza lucrurile.

Ca motivatie pentru asta, m-am pozat cu ursul de la WWF. :) Pentru ca nu de multe ori poti sa te tragi in poza cu ursu` in fata Palatului Poporului, in mijlocul bulevardului :D

Si eu la final de cursa :D

Am reusit si de data asta.

Next? :D :D