Bike home

E un traseu comun, pe care il folosesc aproape zilnic sa ajung la munca si sa ma intorc seara acasa.. as fi putut spune fara probleme ca nu prea mai are cu ce sa ma surprinda. Aceleasi ambuteiaje, aceleasi masini, aceiasi oameni morocanosi si singuri, inchisi in cutiutele de metal cu roti si ambreiaje, plini de griji si ganduri si sperante, cu telefoanele la ureche, tigarile fumegande, aranjandu-si parul in oglinda retrovizoare.

Si iata ca astazi ma aflam la Piata Natiunilor Unite, in „lungul” drum spre casa. Semaforul era de o frumoasa culoare verde, dar avand in vedere semnele politistului rotofei din intersectie si suierele fluierului acestuia, m-am oprit frumos la marcaj, cu un picior sprijinit pe bordura.

Il vad pe politist ca vine zambind spre mine si-mi zice...”Bicicleta nu. Bicicleta poate trece, pentru ca nu blocheaza intersectia.”


Mi-a placut de politistul ala. J

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

Povestea brevetului de 600 de kilometri - ziua 1

Prima de 150 din an!