prima evadare (2) - povestea

13 mai 2012

Sosirea la Academia de politie
Ne-am trezit dis de dimineata cu multa energie. Nici nu a sunat ceasul bine ca am si bulbucat ochii cat cepele, am sarit din pat si am inceput sa zumzaim prin bucatarie. Micul dejun a fost rapid si consistent. Pregatisem o portie de paste inca de seara si pentru ca altceva mai interesant nu prea se mai gasea in frigider, le-am mancat cu pofta.
Am avut toate lucrurile pregatite frumos de dinainte: pantalonasi, ciorapei, bluze, casti, geluri, pompe, rucsaci. Prin urmare la 7 jumate fix eram cu totii deja la Academia de politie, chiar la iesirea din Bucuresti pe DN1 si ne insiraseram bicicletele pentru o ultima inspectie, iar o parte dintre noi faceau manevrele cu masina sa avem cu ce sa ne intoarcem dupa concurs.

Startul
Cat buluc :). Startul s-a dat pe zone, asa cum ar trebui sa faca orice concurs cu mai mult de 300 de persoane inscrise. Am avut astfel elite, primii 100 si apoi ceilalti. Eu nu m-am bagat la primii 100, pentru ca niciodata la prima evadare nu am iesit in primele 100 de persoane. Acestea sunt in majoritate lor - guys.. fete mai rar sau chiar deloc.
Ne-am urnit din loc dupa poza de grup si numaratoarea inversa si ne-am bulucit claie peste gramada la cotitura ce face stanga spre padure. Am scapat repede de dopul format si am alergat mai departe.

Sustinere
Sustinerea ne-au asigurat-o voluntarii :) au fost prezenti peste tot, cata frunza si cata iarba. Pe oriunde treceai, orice drum intersectai trebuia musai sa dai nas in nas cu cate unul. Cate un "hai hai" si "bravo" si "du-te inainte" s-au auzit frecvent pe langa noi si stim cat de bine fac aceste lucruri unui moral cat de cat sanatos si cu capul pe umeri.

Puncte de alimentare
Deosebit de bogate ca si cantitate de alimente si ca varietate. La primul punct de alimentare m-am oprit cat sa beau un pahar cu apa (am aceasta problema ca nu pot sa beau apa din mers, mi-e frica sa nu pic pe-o parte :))..). Dar atat cat m-am oprit am vazut mormane cu glucoza, banane, lamai, portocale, napolitane si o gramada de bunatati toate pregatite pe modelul de bufet suedez.
La punctul de alimentare intermediar la fel m-am oprit pentru un pahar de apa pe care mi l-a dat un pusti de treaba.
La al treilea punct de alimentare in schimb a trebuit sa ma opresc sa-mi relaxez spatele care urla de durere si eu o data cu el.

Mi-am revenit in simtiri cu niste glucoza, 2 minute de intinderi si 3 jumatati de banana (fara coaja :) ), toate duse la vale cu un pahar mare de apa. (dupa care baietii cu echipamentele karcher de curatat bicicleta au avut grija sa-mi faca un dusulet invigorator. Aveam nevoie de asta :)_)

Traseu
Foarte putin s-a schimbat traseul acestui concurs de cand a luat el fiinta prin 2009 pana in prezent. A ramas pe aceeasi distanta - 55 de km, plus minus cateva zeci de metri, prin paduri si prin campuri, in zona Bucuresti - Snagov.
Anul acesta traseul a fost mai mult decat prietenos, a fost perfect uscat, ca de multe ori ma si gandeam ca nu ar strica putin noroi, ca parca nu e prima evadare fara noroi si fara sa te muncesti sa termini concursul.

Intamplari
Intalnirea cu Misu - pai sa va povestesc un pic de Misu. Baiatul asta (care are bine peste 30 de ani) este un fel de robot. Eu una, sincera sa fiu, cred ca mananca inaintea fiecarui concurs cate un castron cu carbuni incinsi si bea un pahar de napalm. Ne-am intalnit pe undeva pe campurile pe care le-am batut, eu mergeam cu vantul frumos batand din plina fata cand aud de undeva din spate... OAAANAAAAAA HEEI OAANAAAA!!! CE FACI OANAAA!!!! PAAA OAANAAA!! pfoa! Abia puteam sa pedalez ca au fost si cateva rafale neprietenoase pe acolo, iar Misu trecea zglobiu pe langa mine de parca se plimba in parc
In stanga de tot este Misu, cu gura pana la urechi evident.

Tipul enervant cu stanga stanga - m-a enervat MAXIM. Mergeam pe partea stanga, repede, incet - cert este ca mergeam si mi se parea ca ma deplasez decent (avand in vedere ca am avut o viteza medie de aproximativ 18 km/h). Aud la un moment dat undeva in spatele meu un mormait. Nu am bagat de seama, m-am gandit ca poate e un individ care a obosit si vrea sa stea in spatele meu sa-l "trag" dupa mine. Prin urmare m-am deplasat mai departe cu viteza mea constanta. Intr-un minut aud iar un mormait, un ceva ce parea sa semene cu stanga. Hmm. mi-am zis, poate o fi unul mai in spate si tot depaseste. Iar nu am schitat niciun gest. Si atunci am auzit comentariul - "i-auzi frate iar nu aude". Traznet! individul din spatele meu, vroia MUSAI sa ma dau EU la o parte, pe partea cealalta a drumului, poteca care se prezenta cat se poate de ok si circulabila, ca sa nu se chinuie el sa ma depaseasca. M-am enervat instant si am urlat la individ ca daca vrea sa ma depaseasca poate foarte bine sa o ia pe dreapta care e libera sau sa ma sara. S-a dat pe dreapta si m-a depasit cu spume la gura. Eu i-am mai urlat cateva in spate. Stiu, urat din partea mea dar si din partea lui. Morala: din cate stiu pe la cate concursuri am mai fost si eu cand spui dreapta inseamna ca tu, cel care spui dreapta, o sa depasesti pe dreapta, daca ai loc iar cel pe care il depasesti va sta pe loc, nu--si va schimba directia brusc, tocmai sa te lase sa depasesti. La fel, nu-l fortezi pe cel din fata ta sa se dea la o parte pentru ca ti se pare tie ca drumeagul pe care pedaleaza el este cel mai bun si mai bun din tot pamantul asta sau ca ti-e lene sa depasesti pe poteca mai putin neteda de langa el. Sunt unele chestii care am vazut ca nu se fac. Sa respiram acum!

Poze
Mi s-a parut geniala ideea cu organizarea unui concurs de fotografie cu tema Prima Evadare. Cine a avut-o merita o strangere de mana si un bonus prietenos din partea organizatorului. Fotografii au fost si ei ca si voluntarii - PESTE TOT.
Cel putin pe cel/cea care m-a prins in ipostaza asta l-am vazut abia in ultima clipa :) era cocotat intr-un turnulet din lemn pentru vanatori cred.



Nemultumiri
La acest capitol sa spun ca am vreo nemultumire ar insemna ca l-as mania pe Dumnezeu! Din punctul meu de vedere este cred ca singurul concurs de pe la noi unde organizatorii se gandesc la toate. adica, chiar LA TOATE. Sincer!! cine iti mai face masaj gratuit dupa o cursa ca asta?? si-ti da si mai multe portii de paste sa mananci sa te saturi :), dulci sau sarate, picante sau clasice. Am avut pana si spalatori personali de bicicleta!
Daca vrem sa fim carcotasi la nemultumiri putem pune doar faptul ca nu au avut cipuri pentru cronometrare, drept pentru care clasamentul s-a afisat destul de tarziu, dar in afara de asta nu-mi vine nimic altceva in minte ce ar putea fi incadrat ca si nemultumire.

Collectibles
Imi plac foarte mult chestiutele ce se pot colectiona dupa un astfel de concurs. In primul rand - medalia!

pe care o tipa din echipa de organizatori mi-a atarnat-o la gat imediat ce m-am oprit din pedalat la linia de finish, diploma de finalist, tricoul special pentru femei, numarul de concurs, si toate bunatatile care mai erau in kitul de start.

Concluzii
Si ok! am ajuns a 19-a. Dar am ajuns destul de bine, la numai 13 minute de limita de 3 ore pe care mi-o impusesem inainte de start. Pentru mine prima evadare din 2012 a fost o adevarata depasire de sine iar pentru anul viitor am planuri mari :) cel putin in primele 10.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

Prima de 150 din an!

Brevetul de 200 de kilometri