Alergarea de sambata

Eram pornita ca sambata (da, da, nu saptamana trecuta ci chiar sambata asta pe 18 ianuarie, acu doua zile) sa ies musai la alergat si sa parcurg de data asta mai mult de 10km.
Pe lumina!
Fara dubiosi care sa ne alerge prin parc.
Si fara ceata.
Si neaparat pe lumina. Am mai zis asta nu?

Asta este aspectul care nu-mi place deloc iarna. Faptul ca se intuneca atat de repede. Mie imi place soarele, ma umple de energie, ma mobilizeaza si ma inveseleste. Faptul ca de multe ori nu-l vad deloc la fata, multumita stratului gros de nori sau ceata (s-a nimerit sa rimeze, nu postez in versuri de felul meu..), sau pentru ca plec devreme si ajung tarziu, pot spune ca ma deprima, asa usor.

Am alergat 12 km, cu o medie de 6,37 min/km. E ok-ish.
Nu ma plang.

In schimb am ajuns la concluzia ca ar trebui totusi sa-mi maresc distantele pe care le parcurg alergand, asta daca vreau intr-adevar sa reusesc sa fac un maraton pe parcursul astei vieti. Daca nu, atunci pot sa ma rezum la cei cate 5-10 km, o data sau de doua ori pe saptamana.

Dar hei? Ce stiu eu..


P.S. A da! trebuie sa va povestesc momentul cand ne-au alergat aia prin parc :)). Ema stie :)


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce am renuntat la serviciile medicale Sanador

Povestea brevetului de 600 de kilometri - ziua 1

Prima de 150 din an!