Hoinar pe doua roti

Chiar îmi făceam griji în privința gheții. Mă uitasem toată dimineața la buletinele meteo și avertizările reactualizate de prin presă, în ideea că poate mai crește ea temperatura cu vreun grad sau două, cât să mă facă pe mine să stau liniștită. Era suficient doar să îndrepți puțin privirea afară pe geam și să vezi că lucrurile nu stăteau chiar pe roze. A plouat în dimineața respectivă cu nemiluita și frigul a persistat în termometre, condițiile perfecte pentru un freezing rain de excepție. Și asta se întâmpla deja de trei zile. Vuia internetul că aceasta ar fi fost cea mai mare furtună de ploaie înghețată din istoria recentă și că ANMH a decis să dea doar avertizări de tip nowcasting ( adică avertizări de vreme severă iminentă. Stau pe un grup de meteorologie și am mai învățat chestii )😋 și simple coduri galbene și portocalii de polei. Cu toate că, dacă ar fi fost să ne luăm chiar și după filmulețul cu Nea Ilie care se dădea pe mijlocul străzii cu cizmele de cauciuc și bățul de ...

Mi-am luat inima în dinți și iată că am făcut prima alergare-navetă ieri, de la serviciu până acasă, cale de vreo șase și un pic de kilometri de București aglomerat. Pentru că da! este din nou aglomerat. Concediile de sărbători s-au terminat, toți cei plecați s-au întors - mai odihniți, mai cu forță de muncă și putere suficientă de apăsat pe claxoane! 😐 Ritmul mi-a fost mai degrabă lin și m-am oprit aproape la fiecare kilometru să fac poze și să admir ce face ceața asta de ianuarie tomnatic din urbea noastră, pe alocuri îngrozitoare. Face treabă bună dacă mă întrebi pe mine. Îmi place să casc ochii la felul în care se vad clădirile și copacii prin pâcla deasă și să pozez luminile estompate și umbrele pe care le generează. Am plecat de la sediul unde-mi petrec ziua gata echipată, cu gândul să trec și prin parcul Izvor să-i văd pe bicicliști cum se pregătesc de tură. Nu credeam sincer că o să-i mai prind. La 7:30 era startul lor, iar eu plecam de pe loc abia pe la 7 și vreo 20...

Soarele a pierdut deja din putere si merge agale spre casa, dupa o zi intreaga de munca. Face omul treaba, se agita, dar se si duce la somn cand timpu-i potrivit. Cand am scris aceste randuri ma aflam in Paleokastritsa, una din statiunile frumoasei insule grecesti Corfu si locul unde Claudiu isi doreste sa ajunga in fiecare an, pentru obisnuita relaxare si recompunere dupa un an intreg de activitati de birou.  Am stat undeva sus pe deal, intr-o vilisoara cu mai multe camere, ce se gaseste la rang de hotel, suficient de sus cat sa vedem marea printre colinele din fata atunci cand stam pe balcon si savuram cafeaua si ceaiul negru de dimineata, alaturi de micul dejun. 13 septembrie ( zi norocoasa de altfel ) a fost prima zi petrecuta integral aici. De dimineata de cand am facut ochi si pana seara tarziu, Paleokastritsa mi-a fost casa, mi-a dat masa si mi-a aratat din frumusetile ei. M-am trezit la 8 fara vreo doua-trei minute, chiar inainte sa sune alarma de dimineata....

Si iata a venit si Pastele, pe care l-am sarbatorit cum se poate mai ne-traditional :). Dar pana sa-ti povestesc cum a fost a doua zi de sarbatoare pascala pentru mine ( timp in care o sa mai exorcizez niste poze din cuprinsul zilei ), derulez putin timpul in urma cu o saptamana si cateva zile, mai exact pana pe 13 aprilie, cand s-a desfasurat in Brasov - Campionatul Balcanic de Duatlon. In ciuda datei din calendar ( un minunat, mirific, ubicuu si concupiscent 13 ), ziua a inceput chiar bine. Tin minte ca toate s-au scurs unele dupa altele in exact modalitatea pe care mi-o propusesem cu o seara inainte, astfel incat sa am timp suficient sa-mi duc la indeplinire ritualurile de dimineata. Mentionez ca am facut ochi odata cu mijirea zorilor, pe la un neprietenos 5 jumate dimineata, iar pe la un 6 plapand am inceput sa dau wake-up calls :) Racoarea nu se spulberase inca din aerul matinal astfel incat am putut sa-mi las amprenta pe geamul masinii care avea sa ma poarte spre concurs...

Cum am putea rezuma duatlonul Tara Barsei in cifre ? Nimic mai simplu. - editia 1 a duatlonului Tara Barsei; - cea de-a doua mea participare la un duatlon, la categoria amator individual; - 181 persoane participante ( din cate am numarat ) :) - o proba de bicicleta de putin peste 17 km si o diferenta de nivel de aproximativ 590 m; - un traseu de alergare de 9.5 km si o diferenta de nivel de aproximativ 370 m; - prima mea alergare pe teren montan si nu pe asfalt; - o febra musculara de exceptie datorata primei mele alergari de acest gen :) - aproximativ 3 minute minunate fata de un nou si frumos loc 3 pe podium la feminin.. priceless.. Al doilea duatlon la care am participat vreodata si primea mea incercare de a alerga 10 km si nu pe asfalt cum ai putea crede, ci pe munti, mai exact prin imprejurimile Rasnovului, zona frumoasa si primitoare cu toti impatimitii de aer liber. Proba Bicicleta – distanta 17,1 km / diferenta nivel +590m Inscrierea s-a desfasurat lin, fara incidente si r...