Hoinar pe doua roti

Poza nu-i a mea. Am gasit-o la cautare pe google! Este a treia zi consecutiva cand merg cu bicicleta la munca . Sunt 5 km si un pic de strabatut prin oras, din locul unde imi odihnesc seara oasele pana in locul unde ma strofoc minim 8-9 ore pe zi, de luni pana vineri, 365 de zile pe an. Traseul este relativ simplu, aproape in linie dreapta si sunt fericita ca ma intrerup un minim de semafoare in drumul meu. A da, si cateva cirezi de caini. Le zic cirezi, pentru ca o haita de la 20 de suflete incolo o consider cireada. Si da, imi tzatzaie fundul cand trec pe langa ei. ( am scris cu tz pentru ca nu am diacritice ). Si da, sunt rasa aia maidaneza inalta, cu picioare lungi, numai bune de alergat biciclisti. Au si colti ascutiti si latra frecvent. Nu stiu daca am mentionat ca sunt 20. In general, drumul spre munca imi este destul de linistit . In general. In prima zi era sa ma calce un dobitoc. Nu pe drum. In parcare. Pe drumul de intoarcere acasa, evident. A doua zi m-a depasit u

Pe 29 Septembrie, de la ora 10:00 dimineata,  vei putea alerga in cadrul Crosului Roz, impotriva cancerului la san. Crosul Casiopeea este un cros umanitar, ce va avea loc in Parcul Tineretului si la care s-au inscris pana in prezent peste 400 de persoane.  Aflat la cea de-a treia editie, Crosul Roz strange anual femei si barbati, persoane de toate varstele, atrase de sport si sanatate, de miscarea de masa si de posibilitatea de socializare. Evenimente Roz se desfasoara in mai multe tari ale lumii, toate dedicate aceleiasi cauze. In 2011, Crosul Roz Bucuresti a strans peste 2300 de participanti, iar 164 de proteze mamare au fost donate femeilor cu cancer la san, ce au suferit o mastectomie. Sambata dimineata ne vom trezi devreme, pentru ca programul incepe de la 8:30 cu inscrierea: 08:30 - 09:30 – va avea loc inscrierea 10:00 – se va da startul pentru cursa fetelor  10:10 – cu 10 minute mai tarziu, vor lua startul si baietii 10:20 – peste alte 10 minute vor lua star

Nu stiu de cate ori ati avut nefericita ocazie in viata de a va intalni cu persoane care sa imprastie in jurul lor rautate in stare pura. Eu una am fost destul de fericita in acest sens, ca nu prea m-am intalnit cu aceasta oportunitate. Mergeam spre Buftea cu masina, unde Andrei avea ceva treaba. Traficul nu era reprezentativ, cat pentru o zi de weekend cu un sfert din rezidenti plecati in vacanta. In fata noastra, un individ cu numere de Dambovita, intr-o duba alba fara geamuri. In spate un alt participant la trafic. Totul era ok. Se mergea bine pe drum, afara era o zi frumoasa si incepuse sa se incalzeasca, iar noi eram deja cu gandul la o portie de curcan cu pere caramelizate, o minunatie culinara de care auzisem in povestile lui Dragos si ne doream sa o incercam pe propria piele. Drumul parea sa treaca printr-o localitate continua si nesfarsita, astfel incat am mers constant cu viteza mica. Nu stiu cand soferul dubei din fata l-a lovit pe caine. Intentionat. Se mergea foa

" Codrule, codrutule, Ce mai faci dragutule, Ca de cand nu ne-am vazut Multa vreme au trecut " - Revedere, M. Eminescu Este varianta perfecta pentru a-mi incepe povestirea. Si eu ca neoamenii, incepem cu sfarsitul - mai exact, maratonul de MTB de la Tusnad, desfasurat intr-o frumoasa zi de 9 septembrie, ultima din concediul de o saptamana pe care l-am asteptat si petrecut cu atata placere :) L-am inceput cu marea si l-am terminat cu padurea si cu muntii atat de dragi. Dar sa va povestesc pe indelete si experienta aceasta. * In miercurea de dinainte de concurs, inca nu stiam unde o sa mergem la munte. Cautam ca de obicei un loc cat mai pitoresc, cu multe trasee de facut, de preferat cu piciorul si mai ales cu bicicleta. Am ales Baile Tusnad, din simplul motiv ca gasise Victor un concurs in zona, si ce modalitate mai buna de a termina concediul exista, decat sa te automotivezi sa termini un concurs de mtb :) * Startul : a fost diferentiat cei de la tura race de

Prima zi de concediu ? s-a dus repede.. da-i fa-ti bagajele ( pentru ca in timpul saptamanii nu ai niciodata timp ), da-i repara o pana, recupereaza masina de la concertul RHCP de cu o seara inainte, pick up Andreea si pick up Victor, scoate bani si schimba-i intr-o moneda de uz international, pana ne-am fatzait, pana ne-am intors, s-a si facut 12. Pe la 12 si ceva am iesit din Bucuresti si hai si alearga spre mare. Mare departare de casa, tocmai pana la vecinii bulgari, a caror disponibilitate in ceea ce priveste locurile de cazare este mai mult decat generoasa. Drumul nu a fost presarat de evenimente notabile, in schimb identificarea hotelului intr-un orasel pentru care nu gaseam ( din diverse motive ) corespondent pe google maps a fost mai mult decat palpitanta. Ne-am invartit de vreo 2-3 ori pe langa poarta hotelului, am cautat indicatoare si am incercat si varianta suna un prieten. Andrei N. gasise printr-un noroc chior hotelul iar noi atat ne-am rasucit pe toate stradutele si