Hoinar pe doua roti

Cati dintre voi se entuziasmeaza cand privesc o piatra ? O forma mai rotunjita sau o culoare iesita din comun; sa o privesti minute in sir, pe o carare de munte sau identificata intr-un afloriment. Da, astazi o sa facem o scurta lectie de geologie. ( Pentru cei care nu ma cunosc, geologia a fost si este una din pasiunile mele :). O putem adauga cu succes langa biciclit, excursii si chestiuni handmade - o combinatie fatala. ) un fragment din Campo del Cielo Va voi povesti cate ceva despre Campo del Cielo, bucatica de cer pe care o port la gat. * Campo del Cielo se refera atat la un grup de meteoriti metalici (sideriti), cat si la zona in care au fost acestia identificati, undeva la granita dintre provinciile Chaco si Santiago del Estero, la 1000 de kilometri nord vest de Buenos Aires, Argentina. Zona de care va vorbesc acopera o suprafata de 3 x 20 kilometri si contine cel putin 26 de cratere, cel mai mare dintre acestea fiind de 115 x 91 metri. Se estimeaza ca varsta forma...

Inca o activitate bifata in lista mea de TO DO before 2013 - participarea la Bucharest International Marathon, care s-a desfasurat weekendul acesta. Nu va ganditi ca am participat la maratonul in sine de 40 si ceva de km, sau la semi-maraton - care avea vreo 20 si ceva de km, sau la stafeta cu 4 ture de cate 10 km. Nu nu. Eu am fost la cursa populara. Organizatorul ne-a spus ca distanta de alergat este de aproximativ 4 km ( lui Andrei i-au iesit pe runtastic chiar putin sub 3, dar presupunem ca adevarul este undeva la mijloc ). Am ajuns in Piata Constitutiei pe la 8:30, unde ne-am intalnit cu Victor si Andreea si dupa cateva vorbe, am beneficiat de incalzirea facuta de World Class. Bineinteles ca am obosit din nou inainte de cursa in sine, pentru ca antrenorii astia au grija sa scoata untul din tine de fiecare data. In fine, dupa incalzire, ne-am cautat locul pentru cursa populara si de acolo nu a mai durat mult pana la start. Sunetul clasic de inceput a fost semnul ca s-a dat s...

Identificasem eu in blogul precedent 8 sau 9 motive pentru care unii biciclisti nu poarta casca ( in Bucuresti sau in afara limitelor acestei urbe ). Astazi l-am aflat pe propria piele pe al 10-lea. - am uitat casca acasa si nu ma intorc sa o iau - e adevarat, ai uitat sa o pui pe cap in momentul in care ai iesit pe usa cu rucsacul in spate si bicicleta in brate. Trebuie doar sa urci pana la etajul X sa o iei din cui, dar vai! simpla miscare a corpului in acea directie te face sa-ti doresti sa faci cu totul altceva... Simti cum cheful te paraseste subit si cum mersul fara casca chiar "makes sense". *  Ei bine trebuie sa-ti intre mintile in cap repede, pentru ca nu este de glumit cu protectia personala. La 5 minute dupa ce am ajuns la serviciu, Andrei m-a sunat sa fiu atenta cum merg cu bicicleta pe strada, pentru ca la pasarela din zona Grozavesti era o masina oprita la intrarea pe pod, iar sub masina  - o bicicleta . Pe acelasi subiect, citeste si: - Poarta...

Imi place sa cred ca cei mai multi biciclisti sunt oameni cu capul pe umeri, care nu-si pun in pericol viata, in oras sau in afara lui si circula pe bicicleta cu casca. Nu prea inteleg ce motive poti avea pentru a circula fara casca. Consider ca este o inconstienta totala sa te urci pe bicicleta fara acest accesoriu, chit ca circuli in oras sau pe munte, pe trotuar, in parc sau pe sosea. Dar sa despicam firul in patru: - casca nu tine de cald - orice casca dedicata ciclismului are o serie de scobituri, mai multe sau mai putine ce-i drept, care permit circulatia aerului si aerisirea scalpului sportivului. Prin urmare asigura-te ca iti iei o casca de ciclist si nu una dedicata altui sport. - casca nu te face sa arati mai bine sau mai rau - este o casca pentru numele lui Dumnezeu, care sta asezata pe cap si nu te poate face mai "ceva" decat deja esti! Esti urat, vei ramane urat, esti frumos, vei ramane frumos. Simplu! - casca nu te face sa arati penibil si nici nu-t...

Asa si trebuie sa fie un service de biciclete. Simplu ca 1,2,3. Fara programare peste un anumit numar de zile, fara tipete, urlete, sau tarife usturatoare. Trebuie sa recunosc ca si momentul anului in care m-am dus in service este unul propice - cei mai multi au renuntat la bicicleta odata cu venirea timpului racoros. Eu inca nu. Astfel, am beneficiat de servicii prompte si la preturi bune. Am ajuns pe bicicleta acolo. Baietii au urcat-o direct pe "rampa" :) si dupa un diagnostic rapid soldat cu un raspuns de tipul "fa-i tot ce-i trebuie", au inceput sa mestereasca la ea. Bubulina a capatat o curatare temeinica a lantului si a pinioanelor, schimbarea camasilor de cabluri, un reglaj, o presiune si a fost gata de drum in mai putin de 20 de minute. Simplu. P.S. pentru acei carcotasi dintre voi, tin mortis sa mentionez ca cei de la BikeXCS nu m-au platit sa le fac reclama. Nici macar nu stiu de faptul ca am scris despre ei. Pseudo-review-urile pe care le fac...

Siiiii am fost si la Crosul Roz al fundatiei Casiopeea. Sambata de la ora 9 si un sfert, m-am infiintat acolo, alaturi de Andrei si Victor pentru a ma inscrie si pentru a ridica pachetul de concurs. Bineinteles ca am purtat tricoul cel roz, masura S ( daruit cu bunavointa de Victor ) :P si am alergat in jurul lacului, 2 ture, in aplauzele sustinatorilor. Poze - nu foarte multe, dar facute in momentele cheie :) Ca exemplu - eu dupa prima tura, cand deja nu mai aveam suflu. si toti 3 la final * Am terminat in mai putin de 50 de minute. Startul s-a dat la 11:03 ( ceasul meu ) si am terminat putin inainte de 11:50. Prima tura am scos-o la 23 de minute, urmatoarea la 24 minute si credeti-ma cand va zic - au fost niste minute interminabile. * Eu nu alerg de obicei, mi se pare un efort ingrozitor - pe langa picioare, in timpul alergarii imi pare ca-mi folosesc o serie de muschi de care nici nu stiam ca exista. Iar dupa alergare, vine mereu partea aceea atat de intere...