Una din zilele in care am alergat spre casa

Mi-am luat inima în dinți și iată că am făcut prima alergare-navetă ieri, de la serviciu până acasă, cale de vreo șase și un pic de kilometri de București aglomerat. Pentru că da! este din nou aglomerat. Concediile de sărbători s-au terminat, toți cei plecați s-au întors - mai odihniți, mai cu forță de muncă și putere suficientă de apăsat pe claxoane! 😐

Ritmul mi-a fost mai degrabă lin și m-am oprit aproape la fiecare kilometru să fac poze și să admir ce face ceața asta de ianuarie tomnatic din urbea noastră, pe alocuri îngrozitoare. Face treabă bună dacă mă întrebi pe mine. Îmi place să casc ochii la felul în care se vad clădirile și copacii prin pâcla deasă și să pozez luminile estompate și umbrele pe care le generează.

Am plecat de la sediul unde-mi petrec ziua gata echipată, cu gândul să trec și prin parcul Izvor să-i văd pe bicicliști cum se pregătesc de tură. Nu credeam sincer că o să-i mai prind. La 7:30 era startul lor, iar eu plecam de pe loc abia pe la 7 și vreo 20 de minute. Târâș grăbiș am ajuns undeva pe la un 7:27.
Credits Dragoș Diaconescu
Dacă intervenea nerăbdarea din partea lor și furnicăturile din picioare cauzate de lipsa pedalatului urmau să câștige, eu mă alegeam doar cu un ocol scurt prin parc pe la Rondul Bicicliștilor și apoi o tăiam mai departe spre casă. Întâmplarea a făcut să-i găsesc acolo încă, înfofoliți bine și pregătiți pentru vremea rece. Dacă nu am biciclit măcar am alergat până la ei, ne-am făcut poze și apoi fiecare a plecat pe drumul lui.
Ruta mea a fost simplă - am tăiat tot centrul cu oprire la mai toate semafoarele pentru că a părut că s-au coalizat cumva toate împotriva mea să se pună pe roșu când treceam eu pe acolo, și-am urmat traiectoria Parcul Izvor - Piața Constituției - Parcul Unirii - Poșta Vitan - Calea Vitan până la pompieri și apoi bălălău spre casă pe trotuarele înguste.
Frumoasă vremea.
M-a surprins cât de greu am respirat. A fost frumoasă ceața, dar apăsătoare. Se făcea că parcă nu imi ajungeau plămânii și-mi mai trebuia cel puțin o pereche suplimentară care să preia din funcții. Am fornăit mai ceva ca un urs, dar am ajuns la liman.
Și a fost bine!

And then I had some cat love! 😋

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pe unde ne-au purtat picioarele - Gaesti

Traseu Brasov - Sf. Gheorghe - Baile Tusnad

Duminicale