Hoinar pe doua roti

Când viața-ți scoate-n cale rapiță, aruncă bicicleta cât colo și fă o poză! * Tot weekendul 22-23 aprilie a fost o plimbare continuă în care toate elementele naturii au lucrat în favoarea noastră. Am avut vreme frumoasă - asta înseamnă căldură, soare și cer senin, cu toate că în urmă cu nu mai puțin de 24 de ore și la distanțe mai mici de vreo două sute de kilometri, lucrurile nu stăteau chiar așa de bine - localități izolate de ninsori puternice și orășele lăsate fără utilități din pricina ninsorilor de aprilie. De sfârșit de aprilie. 😐 Pe drumul nostru s-au simțit influențele fronturilor atmosferice neprielnice, dimineața mai ales, când mercurul termometrelor era abia urnit peste limita de zero grade, iar aburul ieșea neobosit din noi. Dar toți participanții din Cu Bicicleta la Mare au venit pregătiți. Am plecat de acasă devreme, astfel încât să ajungem cu vreo jumătate de oră înainte de startul anunțat de la 8:30. De fapt s-a plecat la 9:00, oferind astfel mai mult

Ce au în comun iepurașii de Paște și turele de anduranță? Ciocolată, gustări, zâmbete, cel mai lung traseu - 377 kilometri, 24 de ore și singura echipă mixtă din turul Fleche România 2017. Duminică, 16 aprilie, ora 16:00 Eram atât de obosiți încât ochii parcă se închideau singuri. Stăteam în fund pe betonul peronului din Gara de Vest Ploiești, sprijineam stâlpul cu spatele și speram să vină cât mai curând trenul acela care ne promisese că o să ajungem acasă în mai puțin de o oră. Moțăiam în fund și când îmi dădeam seama că ațipeam, mă scuturam repede și mă uitam în jur, nu care cumva să rămânem fără biciclete, tocmai ele, care ne-au dus în spate atâta amar de drum. Luni, 17 aprilie, ora 18:45 Am avut noroc de vreme bună. Stăteam luni și mă uitam cu ochii bulbucați de nesomn afară pe geam la ploaia care cădea cu nemiluita din cer. De când am făcut ochi dimineața, de pe la 8:30-9:00 așa și până ne-am urnit spre părinți să luăm masa de Paște, a turnat afară cu găleata. M

Poți să vezi aici prima parte și să te delectezi cu întâmplările imediat următoare. Saga continuă. Doar e abia 6 aprilie. 4 aprilie - după dușurile scoțiene de dimineață și statul cuminte la serviciu, doar doar s-or alinia planetele și nu se mai prăvălește vreun necaz peste mine, seara era să-mi scot toți dinții din față. Cu patul. Mai exact, cu mecanismul de tip clic-clac al patului, pe care-l testam senină în timp ce montam cu Claudiu canapeaua din dormitor. Mecanismul s-a revoltat la apăsarea mea sublimă și era să mă pocnească peste dinți cu viteză hiperluminică. A trecut razant de gura mea, sub ochii năuciți ai lui Claudiu. Mi-a promis că dacă o țin tot așa, mă leagă pentru restul lunii în debara, pe mașina de spălat. 5 aprilie - dimineața a debutat bine. Am călcat strâmb și era să cad în dinți la metrou. Nu m-a împins nimeni, doar am traversat un prag metalic încastrat în ciment și cu vreo 2 milimetri mai sus decât restul pardoselii, prag ce făcea separația între interio

11:50 - 31 martie Maine la 5 suna ceasul. In momentul asta, mai am oficial 5 ore si 10 minute de somn. Simpla idee ma face sa mi se ridice parul pe cap maciuca. Imi doresc cu ardoare un somn dulce si lung pana cand mi se nazare mie sa ma trezesc. Fara ceas si alte interventii externe. Am zis. * 7:00 - 1 aprilie Am pornit! Uite ca am pornit! Da-te mai incolo! Iiiih! Groapa! Au spatele! Au fundul! Au oasele! Fir-ar sa fie de vant! Finish line! Glorie, suc si prieteni. My significant other. 💘 Candva, pe 3 - 4 aprilie Nu am fost chiar cea mai grozava boaba din pastaie la brevetul de 200 de kilometri. Sincera sa fiu, chiar m-am simtit mai bine la antrenament, cand am facut tot 200, dar na! Tot omul are si zile bune si zile proaste, iar chestii de povestit am nenumarate. M-au durut toate, impreuna sau separat, am avut momente cand mi-am dat sufletul pe afurisite de urcari si momente cand imi era teribil de cald, multumita lui sorinel care batea cu putere in prima zi a lui ap

Acel moment când îți dai seama că luna aprilie urmează să fie specială. 1 aprilie - Căzătură cu bicla în toată splendoarea. Ca țiganul la mal. Fanfară, am ajuns la finish cu alai.  2 aprilie - Cros de 10 kilometri, după cei 200 făcuți pe bicicletă cu o zi înainte. Sufletul alergări pe anul în curs. Coafura rezistă, chiar dacă respirația a rămas pe undeva pe traseu. 3 aprilie - Într-o încercare nereușită de a da foc la casă cu micul dejun ( compus din lapte și tărâțe în proporțiile ideale ), am umplut totul de fum. Inclusiv pisica și șocâții. A fost luni dimineață. M-am veselit. Săptămâna abia a început. Până seara am mai experimentat: cădere de curent când ți-e lumea mai dragă. prin alinierea planetelor, am rupt 50 de lei vase țăndări. pisica izbindu-se singură cu capul de ușa de la intrare în încercarea de a prinde mingea de jucărie. febră musculară de la alergat.  probleme la îmbrăcat. Mă apăs pe vânătăi în proces. mă doare-n cot. La propriu. De la căzătură. 4 ap