La Valtori - Lisa, jud. Brasov

Nu știu alții cum sunt, dar eu când mă gândesc la perioadă copilăriei, gândul mă duce invariabil în zona Făgărașului unde multă pâine cu cartofi am mâncat și multe căzături am luat pe caldarâmul bolovănos al uliței mele. Atunci eram o țâncă de vreo cinci ani, grăsană și cu margarete în păr.
*
Am făcut săptămâna trecută alături de Claudiu un traseu tare frumos, care ne-a dus în apropiere de locul copilăriei mele. Nu am reușit nici acum să vizitez satul ce mi-a fost odată, demult casă. Dar timpul nu-i pierdut.
În schimb, ne-am oprit puțin în Lisa.
Probabil numele nu-ți spune nimic și este posibil ca la fel de anonim să-ți fie și locul de care am să-ți povestesc - La Vâltori. Dar nu pentru mult timp sperăm. 
 
Dacă te găsești prin zonă, aruncă musai un ochi și prin curțile cestea. 
Slow travel - suntem adepții convinși ai acestei metode de a călători. Cu piciorul ori cu bicicleta, prin slow travel ai ocazia să vezi toate colțurile acelea de rai la care probabil nici nu gândești. 
  
Unul din locurile acestea este La Vâltori. Accesul se face rapid din E68, iar asfaltul este impecabil. Din Făgăraș până în Lisa sunt aproximativ douăzeci și patru de kilometri, pe hartă. Noi am inclus punctul ăsta într-un traseu ceva mai lung, pe care îl poți găsi aiciDar drumul bun și peisajul extraordinar, cu muntele ăla frumos în fundal, nu o să te lase să te limitezi la doar douăzeci și patru de kilometri. 
  
La Vâltori este un punct vechi, unde tradiția se păstrează încă de pe la 1850. 
Acesta este locul unde poți găsi una dintre primele instalații hidraulice din România, vechi de peste 100 de ani, cu care se prelucrează lâna și straiele din lâna. Este un meșteșug ce s-a transmis de la o generație la alta și care este pe cale de dispariție. Evident... 
Este un fel de muzeu viu, în întregul său ansamblu, mașinărie și oameni deopotrivă. Instalația este încă funcțională și se folosește și în prezent la prelucrarea lânii. Procesul consumă timp, dar obiectele rezultate sunt minunate. 
Dacă te găsești prin zonă, rupe-ți din programul zilei vreo cincisprezece, douăzeci, poate chiar douăzeci și cinci de minute. Cam atât durează un tur complet și costă aproximativ opt lei de persoană.
Este important de știut că programul de vizitare este de duminică până vineri între nouă dimineață și șase seara, iar sâmbăta este închis. Găsești în josul paginii și câteva telefoane de contact, adresa exactă și coordonatele GPS dacă vrei să ajungi fix acolo, fără să orbecăi nițel înainte.

Dar hai să-ți arăt cam ce am văzut noi pe acolo, în timp ce bicicletele noastre moțăiau cuminți la umbră.
Mașinăria asta prelucra lâna în stare brută, abia tunsă de pe oaie. Printr-un sistem complicat de prese, rotițe, lanțuri și iar alte câteva prese, lâna traversa tot ansamblul și ieșea pe partea cealaltă ca o masă oarecum compactă. 
Ceea ce rezulta, trecea la următoarea mașinărie. Aici, prin intermediul unor curelușe din piele, lâna era despărțită în fire.
  
Firele obținute, erau bobinate cu ajutorul aparatului următor, până rezultau o serie de gheme pufoase și grase.
Ce se făcea cu ghemul respectiv mai departe, e lesne de înțeles. Se folosea la război, unde se țeseau frumuseți de straie și alte obiecte necesare unei gospodării. 
Procesul de prelucrare nu se oprește chiar aici. Obiectele obținute se trec prin vâltoare, "mașina noastră de spălat", pentru curățarea naturală și baterea sau închegarea țesăturii. 

Se pun apoi la uscat, direct în soarele arzător.
Și tot nu s-a terminat fluxul de producție. Straiele, păturile și celelalte țesături obținute se pot pune și pe o altă roată, care în timp ce se învârte, scarmănă țesătura respectivă, scoțându-i puful acela care ne place tuturor. Procesul este destul de îndelungat și în urma lui poți să fii sigur că obiectul acela nu-și va pierde puful prin casă în timp ce-l folosești. 
Am mai găsit pe aici o roată cu fus..
..și am făcut și o mică oprire la magazinul cu produse tradiționale, obținute în urma procedeului de mai devreme.  
Și da, crede-mă când îți zic că așa-mi venea să le iau pe toate acasă! Doar că fiind cu bicicleta, ne-am rezumat doar la două păturici rotunde pentru scaune. Să stăm pe moale.  😀
E un loc ce merită vizitat, zic eu. Măcar să vezi cu ochii tăi cum se proceda pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri.
Te întorci puțin în copilărie. 

Telefon: 0268.246.843, 0745.122.194 si 0745.183.753
Adresa: Greavu Viorel, comuna Lisa nr. 381, jud. Brașov
Coordonate GPS: 45.738100, 24.839510


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pe unde ne-au purtat picioarele - Gaesti

Traseu Brasov - Sf. Gheorghe - Baile Tusnad

Duminicale